Nu o lua personal
mai 11, 2009
La un moment dat am avut o discutie cu o colega in care mi-a spus ca intru in defensiva si iau lucrurile mult prea personal. Cred ca m-am analizat si ras-analizat in privinta asta si ii dau dreptate.
Partea proasta este ca pana in momentul de fata nu am reusit sa iau lucrurile asa cum sunt si sa nu le mai intorc pe toate partile, ca intr-un final sa le privesc dintr-un punct de vedere negativ.
Mai mi-a spus ca imi este frica sa ma exprim. Inca un lucru foarte adevarat. Mi-a fost frica de cand ma stiu sa imi spun punctul de vedere pt a nu fi luat in ras sau pt a nu supara pe cineva. Cred ca mi se trage de la faptul ca am crescut spunandu-mi-se ca sunt prost si nu-s bun de nimic.
De curand mi-am dat seama ca nu fac decat sa pierd in felul asta si altora sa le fie bine pe seama mea. Cred ca este mai mult decat necesar sa schimb asta. Si am inceput. 
Fragmente din doua idei
ianuarie 14, 2009
Nu a mai nins de Craciun din anul cand ai vazut-o ultima data. Iarasi e iarna doar cu numele si-i noroi. Noroi ce-ti intra in bocanci, in pantofi si ii simti gustul in gura. Acum a inghetat si mai vezi baltoace cu strat de gheata deasupra. Calci pe ele, lovesti cu calcaiul in spatiul unde a fost prins aerul. Iti place sunetul ala, iti da aceeasi satisfactie ca in copilarie cand inca mai ningea de Craciun.
Multi iti spun ca esti trist si inchis in tine dar nu realizeaza ca sunt la fel si ei, numai ca le este frica sa arate asta. Isi spun ca sunt “oameni mari” acum. Sunt generatia “Starbucks”, generatia “let’s eat junk food and then go veggie”. Sunt cei care traiesc visul corporatist. Sunt cei care isi spala creierele cu carti de “dezvoltare” personala ce ii transforma in drone bune de munca in multinationale. Se vad satisfacuti de ceea ce sunt, sunt fericiti ca au intrat intr-o rutina.
